Definita cuvantului ocupant
OCUPÁNT, -Ă s. m. f. stat, armată, trupă etc. care ia în stăpânire un teritoriu, un oraș străin. ◊ cel care ocupă un loc, o masă etc. (< fr. occupant)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ocupant
ASCENDÉNT, -Ă I. adj. 1. urcător, suitor; ascensiv. ◊ (despre un astru) care se înalță deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) în dezvoltare progresivă. II. s. m. f. rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. III. s. n. 1. înălțare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului în momentul nașterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic, la naștere. 3. autoritate morală, influență (asupra cuiva). (< fr. ascendant, lat. ascendens) Vezi definitia »
RAMPÁNT, -Ă adj. (Despre o suprafață) Înclinat în rampă. // s.m. (Arhit.) Fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton, ale unui gablu sau ale unui lintou. [< fr. rampant]. Vezi definitia »
acónt (acónturi), s. n. – Avans, arvună. – Var. acompt. < Fr. acompte. Vezi definitia »
DEFERÉNT, -Ă adj. 1. Plin de deferență; respectuos, condescendent. 2. (Anat.) Canal deferent = canal care conduce spre exterior. [< fr. déférent, cf. lat. deferens]. Vezi definitia »
CENT2 s. n. (muz.) subdiviziune pentru măsurarea intervalelor, o sutime dintr-un semiton. (< germ. Cent, lat. centum) Vezi definitia »