Definita cuvantului ofensiv
OFENSÍV, -Ă I. adj. care atacă; cu caracter de ofensivă (II). ◊ agresiv. II. s. f. 1. formă principală a acțiunilor de luptă, înaintarea către obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. ◊ (sport; în jocurile cu mingea) atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse. 2. (fig.) acțiune puternică ce urmărește a realiza ceva. (< fr. offensif, /II/ offesnive, it. offensiva, germ. Offensive)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ofensiv
SUPRANORMATÍV, -Ă adj. care depășește un normativ, în afara normei. (< supra1- + normativ) Vezi definitia »
CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adj. Care lecuiește, vindecă. ◊ Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor. – Din fr. curatif. Vezi definitia »
INSTRUCTÍV, -Ă adj. Care instruește; plin de învățăminte. [< fr. instructif]. Vezi definitia »
COLECTÍV, -Ă adj. 1. Rezultat din munca, din activitatea mai multor persoane; referitor la ideea de colectivitate. 2. Comun, obștesc, social. // s.n. Grup de oameni care lucrează în același loc de producție, având interese și concepții comune, purtând fiecare răspunderea muncii depuse, supunându-se unei discipline liber consimțite și acceptând o conducere unică. ◊ Colectiv de catedră = totalitatea cadrelor didactice din învățământul superior, grupate în cadrul unei catedre. [Cf. fr. collectif, lat. collectivus]. Vezi definitia »
GENERATÍV, -Ă adj. Care generează, care permite generarea; referitor la generație. ◊ Gramatică generativă = gramatică bazată pe analiza regulilor de a forma fraze corecte într-o limbă. [< fr. génératif]. Vezi definitia »