ERUDÍȚIE, erudiții, s. f. Cunoaștere temeinică a uneia sau mai multor științe; cultură vastă. [Var.: (înv.) erudițiúne s. f.] – Din fr. erudition, lat. eruditio, -onis. Vezi definitia »

ASTROLOGÍE s. f. (În antichitate și în evul mediu) Ansamblu de speculații false având ca obiect studiul corpurilor cerești, cu ajutorul cărora se pretindea că se poate afla destinul oamenilor sau al popoarelor. – Fr. astrologie (lat. lit. astrologia). Vezi definitia »

CRIOBIOLOGÍE s. f. 1. studiul fenomenelor biologice care se produc sub efectul frigului. 2. aplicarea temperaturilor foarte joase la prezervarea țesuturilor, a substanțelor biologice. (< fr. cryobiologie, engl. crybiology) Vezi definitia »

ZOOTERAPÍE s.f. Știință care studiază metodele de a vindeca bolile animalelor; zooterapeutică. (din fr. zoothérapie) Vezi definitia »

orogánie, orogánii, s.f. (reg.) pățanie, pătăranie cu tâlc. Vezi definitia »