DIRIGENȚÍE s.f. Conducere, supraveghere a unei clase, dată în seama unui profesor. [Gen. -iei. / < diriginte + -ie, cf. it. dirigenza]. Vezi definitia »

REFLÉCȚIE s. f. meditație, cugetare. ◊ (fil.) cunoaștere a proceselor care se petrec înăuntrul conștiinței; întoarcere a conștiinței asupra ei înseși. (< fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion) Vezi definitia »

TRIFALANGÍE s. f. prezența a trei falange la degetul mare. (< engl. triphalangia) Vezi definitia »

ESTEZIOLOGÍE s. f. (Psih.) Studiu al fenomenelor senzoriale. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. esthésiologie. Vezi definitia »

ISOSPORÍE s.f. v. izosporie. Vezi definitia »