IMAGINATÍV, -Ă, imaginativi, -e, adj. Dotat cu o imaginație vie. – Din fr. imaginatif. Vezi definitia »

PREDICATÍV, -Ă, predicativi, -e, adj. 1. (Gram.) Care formează sau poate forma predicatul (1); referitor la predicat. ◊ Verb predicativ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziții. Nume predicativ = nume care, împreună cu un verb copulativ, formează predicatul unei propoziții. Propoziție predicativă = propoziție care îndeplinește rolul de nume predicativ. 2. (Log.) Care se referă la predicat (2), care aparține predicatului. – Din fr. prédicatif. Vezi definitia »

NONFIGURATÍV, -Ă adj. (Despre unele arte) Care nu este figurativ; abstract. [< fr. non-figuratif]. Vezi definitia »

ESTÍV, -Ă, estivi, -e, adj. Estival. – Din fr. estive. Vezi definitia »

TRANSGRESÍV, -Ă adj. Care transgresează. [< fr. transgressif]. Vezi definitia »