Definita cuvantului onomastic
ONOMÁSTIC, -Ă I. adj. referitor la nume de persoane. ♦ zi ~ă (și s. f.) = ziua numelui. II. s. f. 1. disciplină lingvistică care studiază numele proprii (de persoane). 2. totalitatea numelor proprii dintr-o limbă, dintr-o regiune, epocă etc.; onomatologie. (< fr. onomastique, gr. onomastikos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu onomastic
convremélnic, -ă, convremélnici, -ce, adj. și s.m. și f. (înv.) contemporan. Vezi definitia »
DIATÓMIC, -Ă adj. (despre elemente sau compuși chimici) cu molecula din doi atomi; biatomic. (< fr. diatomique) Vezi definitia »
DÓLIC s. m. plantă erbacee leguminoasă din țările calde, cu flori violete și având ca fructe păstăi colorate în violet-purpuriu lucitor; fasole japoneză. (< fr. dolic) Vezi definitia »
JURÍDIC, -Ă adj. referitor la justiție, la drept. (< fr. juridique, lat. iuridicus) Vezi definitia »
CRIOGÉNIC, -Ă adj. Referitor la criogenie. [< fr. cryogénique]. Vezi definitia »