SUBREDÁCȚIE s. f. redacție locală a unui ziar, a unei reviste etc. care au sediul central în capitală. (< sub- + redacție) Vezi definitia »

CONGEMINÁȚIE s. f. (Rar) Formație dublă simultană. – Din lat. congeminatio, fr. congémination. Vezi definitia »

TELANGIECTAZÍE s. f. dilatație a capilarelor din piele, în special ale nasului și ale pomeților obrajilor. (< fr. téléangiectasie) Vezi definitia »

COCHÍLIE s.f. 1. Înveliș calcaros compus din una sau două valve, care constituie scheletul unor moluște. 2. Formă metalică în care se toarnă diferite piese de mașini, lingouri etc.; cochilă. [Gen. -iei. / < fr. coquille, cf. lat. conchylium]. Vezi definitia »

CONCLAMÁȚIE s.f. (Ist.) Prima ceremonie funerară la romani, prin care era invocat mortul. [Gen. -iei, var. conclamațiune s.f. / < lat. conclamatio, cf. fr. conclamation]. Vezi definitia »