VÍZITĂ s.f. 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. ◊ Carte de vizită = a) bucată de carton pe care este scris numele unei persoane si informații privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a cărui dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi în vizită cu cineva = a-și face vizite reciproc; a avea relații particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului în casa unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii și a cerceta starea sănătății lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o întreprindere etc. [< fr. visite, it. visita]. Vezi definitia »

GÁDINĂ, gadine, s. f. (Pop.) Animal sălbatic; jivină, dihanie. – Din bg. gadină. Vezi definitia »

PĂRĂGINEÁLĂ, părăgineli, s. f. (Rar) Paragină. – Părăgini + suf. -eală. Vezi definitia »

HÁRPĂ / HÁRFĂ s. f. instrument muzical de formă triunghiulară, cu coarde inegale ca lungime și acordaj, puse în vibrație cu degetele ambelor mâini. (< fr. harpe, germ. Harfe) Vezi definitia »

TELEBUSÓLĂ, telebusole, s. f. Busolă ale cărei indicații sunt transmise de la distanță unor instrumente indicatoare de pe bordul unui avion. – Tele- + busolă. Vezi definitia »