TUFLÍ, tuflesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune pe cap o căciulă, o pălărie etc. cu o mișcare rapidă și la întâmplare. – Et. nec. Vezi definitia »

scârțălí, pers. 3 sg. scârțăléște, vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se strica, a se acri. Vezi definitia »

SILÍ, silesc, vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violență) pe cineva să facă ceva; a constrânge, a forța. ♦ A determina, a convinge, a îndupleca. 2. Intranz. și refl. A da zor, a se grăbi. ◊ Tranz. fact. Începu să silească vitele. 3. Refl. și intranz. A-și da toată osteneala, a depune eforturi, a se strădui (pentru a realiza ceva). ◊ Expr. (Refl.; reg.) A se sili într-o părere = a se gândi în mod permanent la ceva. – Din sl. siliti. Vezi definitia »

ALCALI- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „alcalin”. [< ar. al-kali – plantă marină]. Vezi definitia »

MAZILÍ, mazilesc, vb. IV. Tranz. A scoate din domnie sau din slujbă un domn, un boier etc.; (astăzi fam.) a destitui dintr-o funcție pe cineva. ♦ Fig. (rar) A alunga, a îndepărta. – Din mazil. Vezi definitia »