SALÁRIU s. n. retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă; leafă. (< fr. salaire, lat. salarium) Vezi definitia »

COMPENSATÓRIU, -IE, compensatorii, adj. Care compensează; compensator. ♦ (Jur.) Care duce la repararea unei pagube. ◊ Daune compensatorii = sumă de bani ce se plătește de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neexecutarea unei obligații. – Din fr. compensatoire. Vezi definitia »

BELALÍU, -ÍE, belalii, adj. (Reg.) 1. Anevoios, greu. 2. Mofturos, năzuros. – Tc. belâli. Vezi definitia »

GERÚNZIU s.n. (Gram.) Formă verbală care exprimă o acțiune fără referire la o persoană sau la un moment; participiu prezent. [Pron. -ziu. / < lat. gerundium, cf. it. gerundio]. Vezi definitia »

DETÁLIU s.n. Element (neesențial) al unui întreg; amănunt. ◊ În detaliu = amănunțit; (a vinde) în detaliu = (a vinde) cu bucata, cu amănuntul. ♦ lucru mărunt, lipsit de importanță; fleac, nimic. ♦ Parte a unei opere artistice care poate fi considerată și izolat. [Pron. -liu, var. detai s.n. / < fr. détail, cf. it. dettaglio]. Vezi definitia »