DIAPROIÉCȚIE s.f. Proiecție care se realizează trecând lumina unei surse prin obiectele transparente. [Pron. di-a-pro-iec-, gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

PAPERASERÍE s. f. scriptologie; hârțogărie. (< fr. paperasserie) Vezi definitia »

EXPLÓZIE, explozii, s. f. 1. Reacție chimică sau fizică foarte rapidă, violentă, însoțită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substanțelor explozive pe care le conține un dispozitiv de distrugere; explodare, detonație, fulminație. ♦ Proces de descompunere a substanțelor explozive și de transformare a lor în alți compuși, mai simpli, însoțit de dezvoltare mare de căldură, lumină, zgomot și de efectuare de lucru mecanic într-un timp foarte scurt. ♦ (Impr.) Ardere a amestecului de combustibil și aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. ◊ Motor cu explozie = motor la care arderea combustibilului se face într-un timp foarte scurt și este provocată de o scânteie. 2. (În sintagma) Explozie vulcanică = ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și a gazelor unui vulcan. 3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calității vechi. 4. Fig. Manifestare bruscă, izbucnire neașteptată și puternică, dar de scurtă durată, a unei acțiuni, a unui sentiment etc. 5. (Fon.) Ieșire bruscă a aerului, în momentul rostirii unor sunete, după ce acesta a fost oprit de un obstacol (limbă, dinți, buze etc.). – Din fr. explosion, lat. explosio. Vezi definitia »

MNEMOTEHNÍE s. f. Mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnie. Vezi definitia »

TEREBRÁȚIE s.f. (Liv.) Perforație, sfredelire, găurire. [Var. terebrațiune s.f. / cf. fr. térébration, it. terebrazione]. Vezi definitia »