ODÍHNĂ, (3) odihne, s. f. 1. Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire. ◊ Casă de odihnă = clădire în localitățile balneare sau climaterice în care oamenii își petrec concediul de odihnă. Odihnă activă = repaus realizat prin practicarea unei activități sportive în limitele în care nu provoacă oboseală. ◊ Fără odihnă = a) loc. adj. care este în continuă mișcare, în veșnic neastâmpăr; neastâmpărat; b) loc. adv. mereu, neîncetat. ◊ Expr. (Înv.) A pune (cuiva) odihnă sau a lăsa (ceva) în odihnă = a înceta de a mai întrebuința (un obiect); a întrerupe (o acțiune). ♦ Somn². 2. Calm desăvârșit, pace, liniște sufletească; tihnă, răgaz. ♦ (Adesea determinat prin „de veci” sau „veșnică”) Moarte; p. ext. mormânt. 3. (Concr.) Platformă orizontală plasată după o serie de trepte ale unei scări, fie pentru odihnă (1), fie pentru intrarea în apartamentele unui etaj; palier. [Var.: (reg.) hodínă, odínă s. f.] – Din odihni (derivat regresiv). Vezi definitia »

strană, strane s. f. (glum.) boxa acuzaților. Vezi definitia »

STRATAGÉMĂ s.f. 1. Manevră folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. Șiretlic, șiretenie, tertip, manieră ingenioasă. [Cf. fr. stratagème, it. stratagemma, lat., gr. strategema]. Vezi definitia »

APONEVROZÍTĂ s. f. inflamație a unei aponevroze. (< fr. aponévrosite) Vezi definitia »

CURTEZÁNĂ s.f. Femeie cu moravuri libere, dar elegantă și spirituală, care trăia la curțile suveranilor. ♦ (p. ext.) Prostituată. [< fr. courtisane]. Vezi definitia »