BASCÚLĂ, bascule, s. f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport. ♦ Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. – Fr. bascule. Vezi definitia »

GIUGIULEÁLĂ, giugiuleli, s. f. (Fam.) Faptul de a (se) giugiuli; mângâiere, dezmierdare. – Giugiuli + suf. -eală. Vezi definitia »

TRAVERSÁDĂ s.f. (Liv.) Traversare. ♦ Drum efectuat de o navă pe mare, de la un port la altul, pentru transportul de mărfuri sau de pasageri. [Cf. it. traversata, fr. traversée]. Vezi definitia »

CENTRALÍTĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite) Vezi definitia »

PADALÁȘCĂ, padalăști, s.f. 1. o substanță mâzgoasă formată din spermatozoizii ejaculați care nu au reușit să fecundeze ovulul. (expresie jignitoare : Copil din padalașcă ce ești!) – regionalism/arhaism folosit îndeosebi în partea de nord și de vest a Transilvaniei Vezi definitia »