IPSOFÓN, ipsofoane, s. n. Dispozitiv bazat pe înregistrarea și pe redarea magnetică a vocii, care primește și înregistrează mesajele telefonice în absența abonatului. – Din germ. Ipsophon. Vezi definitia »

BETÓN s. n. amestec de pietriș, nisip, cu un liant și apă, care, prin întărire, se transformă într-o masă rezistentă. (< fr. béton) Vezi definitia »

ILIÓN, ilionuri, s. n. Unul dintre oasele care formează osul iliac. [Pr.: -li-on] – Din fr. ilion. Vezi definitia »

ACROMIÓN s.n. (Anat.) Apofiză a omoplatului în formă de spatulă, care se articulează cu clavicula. [Pron. -mi-on. / < fr. acromion, cf. gr. akron – extremitate, omos – umăr]. Vezi definitia »

ZĂTÓN, zătoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ. ♦ Loc din cursul unui râu cu apă domoală și adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare. ♦ Scobitură în malul unui râu, unde se adună peștele. 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Spec. Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în râu pentru prinderea peștelui; p. ext. locul astfel îngrădit. Zătoane circulare. – Din rus., ucr. zaton. Vezi definitia »