Definita cuvantului oscilație
OSCILÁȚIE s. f. 1. mișcare periodică alternativă a unui corp față de o poziție de echilibru. 2. variație periodică, în timp, a mărimilor caracteristice unui sistem fizic. 3. (fig.) șovăială, ezitare; fluctuație. (< fr. oscillation, lat. oscillatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu oscilație
TEOGONÍE, teogonii, s. f. Totalitatea miturilor privind originea zeilor și genealogia lor; totalitatea zeilor care, având aceeași origine, alcătuiesc mitologia unor popoare vechi. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonie. Vezi definitia »
TRANZÍȚIE s.f. Trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ De tranziție = de trecere; intermediar, trazitoriu; tranzițional; (p. ext.) provizoriu. ♦ (Geol.) Transformare, schimbare treptată a unei roci în alta. [Gen. -iei. / cf. fr. transition, lat. transitio]. Vezi definitia »
PEDOLOGÍE2 s. f. 1. știință despre copil. 2. curent în pedagogie care susține că soarta copilului ar fi determinată în mod fatal de ereditate și de mediul său social, socotit imuabil. 3. studiu al caracterelor somatice, determinate de factorii biologici, de ereditate etc. (< fr. pédologie) Vezi definitia »
bârzoaie, bârzoaie s. f. prostituată. Vezi definitia »
DEMÍSIE, demisii, s. f. Act, cerere (scrisă) prin care un salariat, un demnitar se retrage dintr-o funcție, dintr-o slujbă etc. [Var.: (înv.) dimísie s. f.] – Din fr. démission. Vezi definitia »