Definita cuvantului ostentativ
OSTENTATÍV, -Ă adj. cu ostentație; provocator; ostentatoriu. (< germ. ostentativ, it. ostentativo)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ostentativ
PRELUCRATÍV, -Ă adj. cu caracter de prelucrare. (< prelucra + -/t/iv) Vezi definitia »
NOCÍV, -Ă adj. vătămător, dăunător (pentru sănătate), distrugător. (< fr. nocif, lat. nocivus) Vezi definitia »
SUBJONCTÍV s. n. conjunctiv. (< fr. subjonctif) Vezi definitia »
COERCITÍV, -Ă adj. care constrânge. ♦ câmp ~ = intensitatea câmpului magnetic la care se anulează magnetizația unui corp feromagnetic. (< fr. coercitif) Vezi definitia »
OBSESÍV, -Ă adj. referitor la obsesie. ◊ (adv.) obsedant. (< fr. obsessif) Vezi definitia »