SUÍT s. n. 1. Faptul de a (se) sui; urcare, suire, suiș (1). 2. Acțiunea de a transporta un obiect într-un loc ridicat; urcat. – V. sui. Vezi definitia »

vâslít s. n., pl. vâslíturi Vezi definitia »

-CIT v. cito-. Vezi definitia »

TEXTOLÍT, textolite, s. n. Material în formă de plăci, constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin așchiere, utilizat ca material electroizolant în electrotehnică și radiotehnică, în construcția de mașini (la fabricarea unor roți dințate). – Din fr. textolite. Vezi definitia »

HIPERPARAZÍT s. m. parazit al altor paraziți. (< fr. hyperparasite) Vezi definitia »