Definita cuvantului ostracism
OSTRACÍSM s. n. 1. (în Grecia antică) îndepărtare temporară a unui cetățean din viața publică, pe care o hotăra poporul prin vot scris pe o scoică. 2. (fig.) proscriere; ostracizare. (< fr. ostracisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ostracism
PARLAMENTARÍSM s. n. Sistem de guvernare specific statelor parlamentare1 (I 1). ◊ Tactică bazată pe utilizarea formelor parlamentare1 (I 1) în lupta politică. – Din fr. parlementarisme, it. parlementarismo. Vezi definitia »
DAOÍSM s. n. elem. taoism. Vezi definitia »
PANCALÍSM s. n. Doctrină filozofică ce subordonează întreaga realitate categoriei frumosului. – Din fr. pancalisme. Vezi definitia »
COLABORAȚIONÍSM s. n. Atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini. [Pr.: -ți-o-] – Din colaboraționist. Vezi definitia »
CONSTRUCTIVÍSM s.n. 1. Orientare estetică, apărută după primul război mondial în artele plastice, literatură și muzică, care tinde să coboare creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional. 2. Curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3. Concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ♦ Concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii, potrivit căreia activitatea constructivă, rațional-intuitivă este baza exigenței matematice. [Cf. fr. constructivisme, germ. Konstruktivismus, rus. konstruktivizm]. Vezi definitia »