IMPROVIZÁȚIE, improvizații, s. f. Faptul de a improviza; (concr.) ceea ce se improvizează. ♦ Piesă muzicală improvizată. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. – Din fr. improvisation. Vezi definitia »

IHTIOFAGÍE s. f. faptul de a fi ihtiofag. (< fr. ichtyophagie) Vezi definitia »

SITIOFOBÍE s. f. v. sitofobie. Vezi definitia »

ELECTRONOGRAFÍE s. f. 1. metodă de evidențiere a câmpurilor electrice din corpul uman, precum și a modificărilor acestora, în condiții de boală, utilizând curenții de înaltă tensiune și mică intensitate, în regim de înaltă frecvență. 2. imagine a câmpurilor electrice din corpul uman; clișeu cu o asemenea imagine. (< engl. electronography) Vezi definitia »

TENALGÍE s.f. (Med.) Durere în tendoanele mușchilor. [Gen. -iei. / cf. fr. ténalgie, it. tenalgia]. Vezi definitia »