Definita cuvantului palafită
PALAFÍTĂ s. f. locuință lacustră pe o platformă sprijinită pe stâlpi de lemn; construcție pe un teren, întărit cu pari. (< fr. palafitte, it. palafitta)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu palafită
FRANCÍSCĂ, franciște, s. f. (Înv.) Toporișcă de diferite mărimi folosită ca armă de luptă. – Din fr. francisque. Vezi definitia »
pâștíță2, s.f. sg. (reg.) smoc de păr la pintenul calului. Vezi definitia »
CENTRALÍTĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite) Vezi definitia »
valíză s. f., g.-d. art. valízei; pl. valíze Vezi definitia »
míță (míțe), s. f. – 1. Smoc de lînă sau de păr. – 2. Lînă de miel netunsă. – 3. Smoc de păr la pintenul călăreților. – Var. miț. Mr. ńiț. Origine îndoielnică. Se consideră în general drept der. de la lat. *agnicius „de miel” (Candrea-Dens., 1142; Candrea; Pascu, Beiträge, 11; Pascu, I, 134), der. care pare posibilă, dar nu suficientă pentru a explica toate accepțiile cuvîntului. Poate că este în loc de *niță și vine din lat. inituum, cf. reg. nízilu „fir”, catan. nizzulu „fir” (Rom., Forsch., LXIV 417). Der. din pol. jagnięcy „de miel” (Cihac, II, 199), din lat. mῑca „fragment” (Tiktin) sau din mîță „pisică” (REW 5557) pare indoielnică. Der. mițui (var. miți), vb. (a tunde mieii pentru prima oară); mițuit, s. n. (tunsul mieilor); mițos, adj. (cu multe mițe), care nu are nici o legătură cu mîță (Pușcariu, Jb., XI, 54; REW 5557). Vezi definitia »