ANTÉNĂ s.f. 1. Fiecare dintre cele două organe de simț, de forma unor firișoare mobile, care se găsesc la capul insectelor și al crustaceelor. 2. Dispozitiv de emisie sau de captare a undelor electromagnetice, legat la aparatele de emisie sau de recepție a undelor. 3. Vergă oblică la catargele corăbiilor. [< fr. antenne, it. antenna. / < lat. antenna]. Vezi definitia »

PRÓVĂ s. f. elem. proră. Vezi definitia »

PERIANGEÍTĂ s. f. inflamație a țesutului perivascular. (< fr. périangéite) Vezi definitia »

a vinde pe sub masă expr. (d. vânzători) a vinde marfa preferențial, favorizând anumiți clienți. Vezi definitia »

veárbă, vérbe, s.f. (înv. și reg.) mănunchi de trei fire la cânepă. Vezi definitia »