DÁUNĂ, daune, s. f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ◊ Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] – Din lat. damnum. Vezi definitia »

CARBOHEMOGLOBÍNĂ s.f. Compus instabil, care se formează în sânge în proporție foarte mică, din bioxid de carbon și hemoglobină. [< fr. carbohémoglobine]. Vezi definitia »

PERIDUODENÍTĂ s. f. inflamație a țesuturilor din jurul duodenului. (< fr. périduodénite) Vezi definitia »

smerínță smerínțe, s.f. (înv.) smerenie, umilință, supușenie, cucernicie, evlavie, pioșenie, smerire, spăsenie. Vezi definitia »

coroápcă s.f. (înv.) ladă de mărfuri cu mai multe deschizături. Vezi definitia »