SÍNUS¹, sinusuri, s. n. 1. Cavitate neregulată situată în grosimea unui os cranian. 2. Porțiune dilatată pe traiectul venelor, al arterelor sau al vaselor limfatice. – Din fr., lat. sinus. Vezi definitia »

FÁLUS s.n. (Ant.) Reprezentare a membrului viril, care se purta la anumite ceremonii și sărbători; (p. ext.) membru viril. [< fr., lat. phallus, gr. phallos]. Vezi definitia »

RENDEZ-VOUS RANDEVÚ/ s. n. întâlnire (fixată dinainte) între două sau mai multe persoane. (< fr. rendez-vous) Vezi definitia »

INTERPÚS, -Ă s. m. f. mijlocitor. ◊ persoană care apare într-un act juridic în locul adevăratului interesat. (< interpune) Vezi definitia »

–PUS Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) picior”, „de picior”. [< fr. -pus, cf. gr. pous]. Vezi definitia »