EXILÁRH s. m. șef politic al evreilor aflați în captivitatea babiloniană. (< fr. exilarque) Vezi definitia »

TOXÁRH s. n. (ant.) comandant al unei trupe de ostași înarmați cu arcuri, care apărau orașele de jafuri și recoltele de distrugere. (< fr. toxarches) Vezi definitia »

eclesiárh (eclesiárhi), s. m. – Cleric, sacristan. – 2. Portar. – 3. (Înv.) Călugăr care administra veniturile mănăstirii. – Var. (înv.) (e)clisiarh, (Trans.) clisar. Ngr. ἐϰϰλησιάρχης, de la ἐϰϰλησία „biserică” (Murnu 19). Sec. XVII. – Der. eclesiarhie (înv., eclesiarșie), s. f. (administrarea veniturilor unei mănăstiri). – Fac parte din aceeași familie: eclesie, s. f. (Trans., parohie), din lat. ecclesia (sec. XIX); eclesiast, s. m. (parte a Bibliei atribuită lui Solomon), din ngr. ἐϰϰλησιάστης; eclesiastic, adj. (bisericesc), din ngr. ἐϰϰλησιαστιϰός. Vezi definitia »

CHILIÁRH s. m. (în Grecia antică) comandant a o mie de militari. (< fr. chiliarque) Vezi definitia »

EXILÁRH, exilarhi, s. m. Șeful politic al evreilor aflați în captivitatea babilonică. – Din fr. exilarque. Vezi definitia »