PARABIÓTIC, -Ă, parabiotici, -ce, adj. (Med.) Referitor la parabioză, de parabioză. [Pr.: -bi-o] – Din fr. parabiotique. Vezi definitia »

PARATÁCTIC, -Ă, paratactici, -ce, adj. Care este exprimat prin parataxă; care alcătuiește o parataxă sau un element al ei; juxtapus. – Din fr. paratactique. Vezi definitia »

SIMBÓLIC, -Ă I. adj. care constituie un simbol; exprimat printr-un simbol; simbolistic (I). II. s. f. 1. exprimare a unor idei, sentimente etc. cu ajutorul simbolurilor. ◊ ansamblu de simboluri proprii unei religii, unei culturi etc. 2. știință care studiază și explică simbolurile. ◊ teorie a simbolurilor, în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale; simbolistică, simbologie. 3. ramură a teologiei care studiză comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. (< fr. symbolique, lat. symbolicus, gr. symbolikos, /II/ germ. Symbolik) Vezi definitia »

PATOGENÉTIC, -Ă adj. Care se referă la patogenie, care ține de patogenie. [< fr. pathogénétique]. Vezi definitia »

GÁLIC², -Ă, galici, -ce, adj. Care aparține galilor¹, privitor la gali¹. Războaiele galice. ◊ Cocoșul galic = emblemă (reprezentând un cocoș) care simbolizează Franța. ♦ (Substantivat, f.) Limba celtă vorbită de gali¹. – Din lat. Gallicus. Vezi definitia »