MORTIFIÁNT, -Ă adj. 1. care mortifică. 2. (fig.) umilitor, jignitor. (< fr. mortifiant) Vezi definitia »

ANCADRAMÉNT s.n. 1. Cadru care înconjură o ușă, o fereastră etc. 2. Bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație scundă care mărginește un spațiu plantat. 3. Ansamblu de construcții, de plantații etc. care mărginesc o piață. [< fr. encadrement]. Vezi definitia »

ANTIREZONÁNT, -Ă adj. care prezintă antirezonanță. (< fr. antirésonnant, engl. antiresonant) Vezi definitia »

TERMOLUMINESCÉNT, -Ă adj. Referitor la termoluminescență, datorat termoluminescenței. [< fr. thermoluminescent]. Vezi definitia »

ACCIDÉNT s.n. 1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală. ♦ Întâmplare care aduce o nenorocire. 2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren. 3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // s.m. Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. V. alterație. ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [Pron. ac-ci-, pl. -nte, (s.m.) -nți. / < fr. accident, cf. it. accidente, lat. accidens]. Vezi definitia »