Definita cuvantului paranteză
PARANTÉZĂ s. f. 1. semn de punctuație din două arcuri de cerc sau două linii îndoite la capete care se închid reciproc, pentru a izola o precizare etc., intercalate într-un text; textul însuși. ◊ (mat.) semn grafic care cere ca operația cuprinsă în interiorul său să fie efectuată în prealabil. 2. (fig.) digresiune. (< fr. parenthèse)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu paranteză
METAMATEMÁTICĂ s. f. Știință care cercetează teoriile și adevărurile matematice din punctul de vedere al logicii matematice. – Din fr. métamathématique. Vezi definitia »
LIMFOCÍTĂ s. f. v. limfocit. Vezi definitia »
ZIGOGENÉZĂ s.f. Naștere a zigotului. (din fr. zygogenèse) Vezi definitia »
timoftícă (-ci), s. f. – Plantă graminee (Phleum pratense). – Var. iarba-lui-Timofte. De la Timofte ‹ sl. Timothej. Vezi definitia »
Plantă erbacee, comună în sudul Europei si în Orient (Glycyrhiza glabra), ale cărei rădăcini cu gust dulce-amar constituie una din cele mai vechi mirodenii, utilizată pentru aromatizarea dulciurilor si a băuturilor. Se comercializează sub formă de batoane, bucă i sau pudră, iar din sirop de lemn-dulce se fabrică dulciuri (spirale, bomboane) asemănătoare cu o gumă de mestecat neagră si amăruie. Din germ. SĂïï Vezi definitia »