HIDROSFÉRĂ s. f. învelișul de apă al globului terestru. (< fr. hydrosphère, germ. Hydrosphäre) Vezi definitia »

MELÁSĂ s.f. Lichid siropos rămas de la fabricarea zahărului, după concentrarea sucului de sfeclă sau de trestie de zahăr. [< fr. mélasse, cf. sp. melaza]. Vezi definitia »

ZĂRZĂRÍCĂ, zărzărele, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui zarzără. Vezi definitia »

PSIHOIGIÉNĂ s. f. Domeniu al psihiatriei care se ocupă de măsurile de igienă impuse de diferite categorii de activitate. [Pr.: -ho-i-gi-e-] – Psiho[logie] + igienă. Vezi definitia »

brățáră (brățắri), s. f. – Podoabă purtată la încheietura mîinii sau pe braț. – 2. Cerc, inel. – 3. La cămășile țărănești, manșeta brodată în culori. – Var. brățea, brațoletă. Lat. brāchiāle (Pușcariu 218; REW 1254; Candrea-Dens., 180; DAR); cf. it. bracciale, braccialetto (› brațoletă, probabil prin intermediul ngr.), sp. brazal, port. braçal. Din rom. provine rut. brycari „mînecă de cămașă” (Candrea, Elemente, 402). Vezi definitia »