BARBIȘÓN s.n. Bărbuță ascuțită; cioc. [< fr. barbichon]. Vezi definitia »

SON s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a intensității sunetelor, egală cu intensitatea unui sunet cu frecvența de 1000 de hertzi și cu nivelul de intensitate de 40 de foni. [< fr. son]. Vezi definitia »

SLAVÓN, -Ă, slavoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv.) Slav (1). 2. Adj. Care aparține slavilor (1), referitor la slavi; slav (2), slavic, slavonesc, slavonicesc. ◊ Limba slavonă (și substantivat, f.) = limba slavă bisericească și literară care s-a dezvoltat în Rusia, Serbia și Bulgaria din slava veche bisericească. ♦ (Despre caractere grafice) Chirilic. – Din fr. slavon. Vezi definitia »

COREGÓN s. m. pește migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii. (< fr. corégone) Vezi definitia »

catralión (fam.) (ca-tra-li-on) s. n., pl. catralioáne Vezi definitia »