HIPOCRINÍE s. f. diminuare excesivă a secrețiilor glandulare. (< fr. hypocrinie) Vezi definitia »

PATOGENEZÍE s. f. ansamblu de simptome provocate la omul sănătos prin aplicarea unei substanțe în doză homeopatică. (< fr. pathogénésie) Vezi definitia »

HIPERCHILÍE s. f. creștere a secreției gastrice. (< fr. hyperchylie) Vezi definitia »

PROTEROGINÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare a organelor reproducătoare femele înaintea celor mascule la organismele hermafrodite; protoginie. [Gen. -iei. / < germ. Proterogynie, cf. gr. proteros – timpuriu, gyne – femeie]. Vezi definitia »

AMIELÍE s.f. Anomalie constând din absența măduvei spinării, iar în unele cazuri și a ganglionilor rahidieni. [< fr. amyélie, cf. gr. a – fără, myelos – măduvă]. Vezi definitia »