ORGANICÍSM s. n. Curent sociologic după care societatea ar fi un organism analog organismelor biologice. – Din fr. organicisme. Vezi definitia »

COMENSUALÍSM s. n. (biol.) formă de conviețuire cvasipermanentă între două organisme care folosesc ca hrană aceleași materii nutritive. (după fr. commensalisme) Vezi definitia »

DECEPȚIONÍSM s. n. Atitudine pesimistă manifestată (în sec. XIX), în artă și în literatură, prin expresia unei dezamăgiri permanente și a unui sentiment de neîncredere față de progres. [Pr.: -ți-o-] – Decepțiune + suf. -ism. Vezi definitia »

s.m (vulgar) caracteristica umana data onanistilor Vezi definitia »

BRUITÍSM s. n. curent care preconiza utilizarea zgomotelor ca element determinant, eliminând sau limitând sunetul muzical. (< fr. bruitisme) Vezi definitia »