ANTINOMÍE, antinomii, s. f. Contradicție aparent insolubilă între două teze, două legi sau două principii (filozofice), care se exclud reciproc și care totuși pot fi demonstrate, fiecare în parte, la fel de concludent. – Din fr. antinomie, lat. antinomia. Vezi definitia »

VENESÉCȚIE s. f. deschidere a unei vene prin incizie; flebotomie. (< engl. venesection) Vezi definitia »

TRANSCRÍPȚIE s. f. 1. transcriere, copie. 2. (muz.) aranjament (1). 3. transcriere (2). (< fr. transcription) Vezi definitia »

CICLOCEFALÍE, ciclocefalii, s. f. (Med.) Monstruozitate constând din lipsa totală sau parțială a nasului și situarea ochilor, uniți, într-o singură orbită. – Din fr. cyclocéphalie. Vezi definitia »

SATISFÁCȚIE, satisfacții, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de plăcere. ♦ Ceea ce produce mulțumire; motiv, prilej de a fi satisfăcut. 2. Act prin care cineva repară o ofensă adusă cuiva; act prin care cineva obține sau dă cuiva ceea ce pretinde, dorește sau i se cuvine. ◊ Expr. A cere (sau a da) satisfacție = a) a cere de la cineva (sau a da cuiva) dreptate, a cere să i se dea (sau a-i da cuiva) câștig de cauză; b) a provoca (sau a accepta o provocare) la duel. [Var.: (înv.) satisfacțiúne s. f.] – Din fr. satisfaction, lat. satisfactio, -onis. Vezi definitia »