nat s. m. – 1. Individ, persoană. – 2. Rudă, rudenie. – Mr. nat „copil”. Lat. nātus „născut” (Pușcariu 1158; Candrea-Dens., 1208; REW 5851), cf. lat. nati „progenituri, urmași”, în opoziție cu părinți, și prov. nat și nada „fată”. Cf. naște. În Trans., Banat și izolat în Olt. – Der. nată, s. f. (lume). Der. neol. natal, adj., din fr. natal; natalitate, s. f., din fr. natalité; prenatal, adj. Vezi definitia »

ÎMPĂUNÁT, -Ă, împăunați, -te, adj. 1. (Rar) Împodobit cu pene (de păun). 2. Fudul, mândru, înfumurat. [Pr.: -pă-u-] – V. împăuna. Vezi definitia »

AGLUTINÁT, -Ă, aglutinați, -te, adj. (Despre materiale) Ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune. – V. aglutina. Vezi definitia »

SCULPTÁT s. n. Sculptare. – V. sculpta. Vezi definitia »

CORDÁT, -Ă adj. În formă de inimă; cordiform. [Cf. fr. cordé, lat. cor – inimă]. Vezi definitia »