ORZÁR, (1) orzare, s. n., (2) orzari, s. m. 1. S. n. Orzărie (2). 2. S. m. Negustor de orz. – Orz + suf. -ar. Vezi definitia »

ACAR conj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest tu kraj fericat. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; cf. VCC, 114. Etimologie: magh. akár. Vezi și acarcare, acarce. Cf. batîr. Vezi definitia »

SUBSECRETÁR, subsecretari, s. m. (în sintagma) Subsecretar de stat = membru al guvernului în unele țări, având funcția de adjunct al ministrului. – Sub¹- + secretar (după fr. sous-secrétaire). Vezi definitia »

PECUNIÁR, -Ă adj. bănesc. (< fr. pécuniare, lat. pecuniarius) Vezi definitia »

ARMĂSÁR, armăsari, s. m. Cal mascul necastrat. ◊ Expr. A face din țânțar armăsar = a exagera. [Var.: (reg.) harmăsár s. m.] – Lat. [equus] admissarius. Vezi definitia »