STENÓZĂ s.f. (Med.) Îngustare (patologică) a unui canal sau a unui orificiu din organism. // -stenoză – element secund de compunere savantă cu semnificația „îngustare”, „strâmtare”. [< fr. sténose, cf. gr. stenos – strâmt]. Vezi definitia »

țăpoșícă s.f. (reg.) plantă graminee, cu tulpină rigidă, cu frunze subțiri rigide și cu spice lungi; păișiță. Vezi definitia »

curmătúră, curmătúri, s.f. (pop.) 1. secțiune transversală; crestătură, incizie. 2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură. 3. urmă, adâncitură, dungă. 4. (la pl.) durerile nașterii (facerii). Vezi definitia »

MANSÁRDĂ s. f. etaj situat sub acoperiș, cu tavanul înclinat și amenajat ca locuință. (< fr. mansarde) Vezi definitia »

ánsă s. f., g.-d. art. ánsei; pl. ánse Vezi definitia »