HOMERÍSM s.n. Caracter particular limbii lui Homer. [< fr. homérique]. Vezi definitia »

APOLOGÍSM s. n. discurs cu nuanță ironică, în care oratorul face adversarului o concesie fără valoare. (< apologie + -ism) Vezi definitia »

TUȘERÍSM s. n. neputința de a renunța la dorința acută de a atinge corpul unei femei, în special sânii sau chiar organul genital, fără consimțământul acesteia. Vezi definitia »

TITANÍSM s.n. Spirit de revoltă. ♦ Atitudine, specific romantică, de revoltă împotriva dominației răului, care preconiza eliberarea totală a geniului, incapabil a se adapta la legile strâmte ale existenței comune, răsturnarea ordinii existente. [< fr. titanisme]. Vezi definitia »

PROGRESÍSM s. n. doctrină, atitudine politică progresistă. (< fr. progressisme) Vezi definitia »