PREFIGURÁȚIE, prefigurații, s. f. (Livr.) Prefigurare. – Din fr. préfiguration. Vezi definitia »

CONGLOBÁȚIE s.f. Figură retorică care constă într-o acumulare de probe pentru ca argumentarea să fie cât mai convingătoare. [< fr. conglobation, cf. lat. conglobatio]. Vezi definitia »

ZOOFOBÍE, zoofobii, s. f. Stare patologică manifestată printr-o frică de animale. – Din fr. zoophobie. Vezi definitia »

BLEFAROTOMÍE s. f. incizie palpebrală. (< fr. blépharotomie) Vezi definitia »

JURISDÍCȚIE s. f. 1. competență a unui judecător, a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriul unde se exercită. 2. totalitatea instanțelor de judecată având competența de a soluționa cauzele de aceeași categorie. ♦ organ de ~ = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. (< fr. jurisdiction, lat. iurisdictio) Vezi definitia »