AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subțire de aur (1) sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie etc.) gura aurită ! = să se realizeze ceea ce spui ! A avea gura aurită, se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur (1) sau auriu. [Pr.: a-u-] – V. auri. Vezi definitia »

troenit ,inghetat ,nins Vezi definitia »

mătcuít, -ă, adj. (reg.) frecat, bătut. Vezi definitia »

HÂRȘÂÍT², -Ă, hârșâiți, -te, adj. (Despre lucruri) Frecat, zgâriat. – V. hârșâi. Vezi definitia »

BISULFÍT s.m. Sare a acidului sulfuros, în care un singur atom de hidrogen este înlocuit cu un metal. [< fr. bisulfite]. Vezi definitia »