NERV s. m. 1. formație anatomică din fascicule de fibre, care conduc excitațiile senzitive de la organele periferice ale corpului către centrul celular și excitațiile motorii de la centrul celular către periferie. 2. (pl.) stare de încordare, de surescitare. 3. (fig.) putere, forță, vigoare. (< lat. nervus, it. nervo, fr. nerf) Vezi definitia »

PELTINÉRV, -Ă adj. (despre frunzele peltate) cu nervuri ramificate de la centru către margine ca niște raze. (< fr. peltinerve) Vezi definitia »

PENINÉRV, -Ă adj. (despre frunze) cu nervuri penate. (< fr. penninerve) Vezi definitia »

SÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus) Vezi definitia »

PELTINÉRV, -Ă, peltinervi, -e, adj. (Despre frunzele peltate) Cu nervuri ramificate ca niște raze de la centru spre periferie. – Din fr. peltinerve. Vezi definitia »