ANTROPOPATÍE s. f. 1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea. 2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii. ◊ reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism. (< fr. anthropopathie) Vezi definitia »

POLIDISTROFÍE s. f. tulburare de nutriție care afectează mai multe organe. (< fr. polydystrophie) Vezi definitia »

FUTUROLOGÍE s. f. viitorologie. (< fr. futurologie) Vezi definitia »

ILEOSTOMÍE s.f. (Med.) Deschiderea operatorie a unui anus artificial la nivelul ileonului. [Pron. -le-o-. / < fr. iléostomie]. Vezi definitia »

BRONHOGRAFÍE s.f. Radiografie a aparatului respirator cu privire specială asupra bronhiilor. [Gen. -iei. / < fr. bronchographie, cf. gr. bronchos – trahee, graphein – a scrie]. Vezi definitia »