săgetătoroáică s.f. (reg.) duh rău care ar provoca bola denumită „săgetătură”; săgetătoare. Vezi definitia »

SANTÍNĂ, santine, s. f. Spațiu în fundul unei nave, unde se strâng apele de condensare, de infiltrație etc. (care sunt eliminate apoi cu ajutorul pompelor). – Din fr. sentine. Vezi definitia »

ACROSPÍRĂ s. f. tulpiniță răsucită de la vârful seminței, în germinație. (< fr. acrospire) Vezi definitia »

LÚTRĂ, lutre, s. f. (Zool.) Vidră. – Din fr. loutre, lat. lutra. Vezi definitia »

BĂDĂRÁNCĂ, bădărance, s. f. Bădărană. – Din bădăran + suf. -că. Vezi definitia »