CATONIÁN, -Ă adj. Catonic. ♦ Regulă catoniană = principiu de drept potrivit căruia validitatea unui legat este condiționată de supoziția că testatorul a murit imediat după facerea testamentului. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. catoniano, fr. catonienne, lat. catonianus]. Vezi definitia »

BAKHTARAN, oraș în V Iranului; 560,5 mii loc. (1986). Prelucr. petrolului adus prin pipeline de la Naft-Khaneh. Produse alim. și textile (covoare). Centru comercial și agricol (grîu, orez, lînă). Universitate. Vechiul nume: Kermanshah. Vezi definitia »

TARÁN s.n. Armă folosită de popoarele antice pentru dărâmarea cetăților asediate, alcătuită dintr-un trunchi de copac lung și gros, prevăzut la un capăt cu un vârf greu de metal. [Pl. -nuri. / < fr. taranche]. Vezi definitia »

CONSTANTÁN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan. Vezi definitia »

CALAICÁN s. n. Sulfat feros, de culoare verde când este cristalizat, întrebuințat ca dezinfectant și colorant. [Pr.: -lai-. – Var.: calacán, călacán s. n.] – Ngr. kalaháni. Vezi definitia »