HIDROFOBÍE, hidrofobii, s. f. 1. (Chim.) Însușire a unei substanțe de a fi hidrofobă. 2. (Med.) Teamă patologică de contactul corporal cu apa. ♦ Aversiune pentru consumarea apei sau a altor lichide, caracteristică unor boli ca turbarea, meningita, tetanosul, isteria etc. – Din fr. hydrophobie. Vezi definitia »

MENORAGÍE s.f. Pierdere a unei mari cantități de sânge la menstruație. [Gen. -iei. / < fr. ménorragie, cf. gr. men – lună, rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »

XEROFILÍE s.f. 1. (Bot.) Calitatea de a crește într-o regiune sau de a fi adaptat la o zonă uscată, în special uscată și fierbinte. 2. (Zool.) Calitatea de a trăi într-un mediu uscat. [g.-d. art. xerofilíei] (cf. engl. xerophily) [def. MW] Vezi definitia »

ZOOTOMÍE s. f. Știință care studiază structura corpului animalelor. ♦ Disecție asupra animalelor. – Din fr. zootomie. Vezi definitia »

CURIE² [CÜ-RÍ] s. m. unitate a activității substanțelor radioactive, de 3,7*10¹⁰ dezintegrări pe secundă, activitatea unei mase de radiu de 1 g. (< fr. curie) Vezi definitia »