GHIORĂIÁLĂ, ghiorăieli, s. f. V. chiorăială. Vezi definitia »

MAHÁLĂ, mahale, s. f. (Reg.) Cantitate mare (și grea) dintr-un material. Vezi definitia »

RADÚLĂ s. f. limbă aspră la unele moluște, servind la roaderea hranei. (< fr., lat. radula) Vezi definitia »

HOMEOSTÁZĂ, homeostaze, s. f. Proprietate a organismului de a menține, în limite foarte apropiate, constantele³ mediului intern; homeostazie. [Pr.: -me-o-] – Din fr. homéostase. Vezi definitia »

cúcură (-re), s. f. – Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul, făcută din lemn. Mag. kukora „strîmb” (DAR), cf. sb. kukora „cîrlig”. După Cancel 14, din rus. kókori. Vezi definitia »