gard (din scanduri negeluite,insiruite una dupa alta). Regionalims Vezi definitia »

cîrd (cîrduri), s. n. – 1. Grup de animale de același fel, turmă, mulțime. – 2. Ceată mare de oameni, mulțime. – 3. Zbor. – Mr. (gîrdel’u), megl. cărd. Sb. krd (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 42; Conev 57), din sl. krŭdo; cf. bg. kŭrd, cr. kèrd, slov. kèrdelo (cf. mr.), rut. kerd, kyrd. – Der. cîrdui (var. încîrdui), vb. (a orîndui, a aranja, a pune în ordine; a forma un șir, a se pune la rînd; a se asocia, a se împrieteni); încîrdoși (var. încordoșa), vb. (a face companie, a însoți). Vezi definitia »

DEBRUIÁRD, -Ă s.m. și f., adj. (Franțuzism) (Persoană) care știe să iasă din încurcătură; descurcăreț. [Pron. -bru-iard. / < fr. débrouillard]. Vezi definitia »

bradford (angl.) [pron. brédford] s. n. Vezi definitia »

COMUNÁRD, -Ă s.m. și f. Partizan al Comunei din Paris. [< fr. communard]. Vezi definitia »