COTERÍE s. f. grup de persoane care își apără reciproc interesele, care urmăresc scopuri ascunse; gașcă, clică. (< fr. coterie) Vezi definitia »

MATÉRIE s. f. 1. realitatea obiectivă, existentă independent de conștiință și reflectată de aceasta. 2. substanță din care sunt făcute diverse obiecte. ◊ element, corp privit din punctul de vedere al compoziției lui. ♦ ~ primă = produs destinat prelucrării. 3. domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; obiect de studiu. ♦ în ~ de = în ceea ce privește... ◊ conținut, fond, esență. 4. totalitatea cunoștințelor predate în cadrul unui obiect de studiu, disciplină școlară. (< lat., it. materia, rus. materiia germ. Materie) Vezi definitia »

ORTODIASCOPÍE s. f. Metodă radioscopică pentru obținerea contururilor unui obiect în mărime naturală. [Pr.: -di-a-] – Din fr. orthodiascopie. Vezi definitia »

EOZINOPENÍE s.f. (Med.) Scădere anormală a eozinofilelor din sânge. [Pron. e-o-, gen. -iei. / < fr. éosinopénie]. Vezi definitia »

AUTOEXCITÁȚIE s. f. excitație magnetică a unei mașini electrice, produsă în cursul funcționării de o sursă de energie proprie. (< fr. auto-excitation) Vezi definitia »