LEGIONÁR, -Ă, legionari, -e, subst., adj. 1. S. m. Soldat care făcea parte dintr-o legiune romană. 2. S. m. și f. Membru sau simpatizant al organizației fasciste din România interbelică; gardist. 3. Adj. Referitor la legionari (2), de legionar. Mișcarea legionară. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. légionnaire, lat. legionarius. Vezi definitia »

LACTOBÁR s. n. local în care se servesc mai ales băuturi pe bază de lapte. (< lacto- + bar) Vezi definitia »

POLICÁR s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris]. Vezi definitia »

GRAFIÁR s. n. etui în care se țineau stiletele, grafiurile etc. (< lat. graphiarium) Vezi definitia »

PROBÁR s.n. Album de modele de litere, ornamente, linii etc. folosite într-o tipografie. ♦ Album de imprimare, în special de accidențe, executate într-o tipografie. [< probă + -ar, după germ. Probenbuch]. Vezi definitia »