MAGNÉTIC, -Ă adj. 1. Referitor la magnet, de magnet, ca magnetul. ◊ Câmp magnetic = spațiul din jurul unui magnet în care se exercită forța acestuia. 2. (Fig.) Care magnetizează (2); magnetizant. [Cf. fr. magnétique, lat. magneticus, germ. magnetisch]. Vezi definitia »

BIOCENÓTIC, -Ă adj. Referitor la biocenoză, propriu biocenozei. [Cf. it. biocenotico, fr. biocénotique]. Vezi definitia »

METRORÁGIC, -Ă adj. Referitor la metroragie. [< fr. métrorragique]. Vezi definitia »

ENZOÓTIC, -Ă, enzootici, -ce, adj. (Med. vet.) Care are caracter de enzootie. [Pr.: -zo-o-] – Din fr. enzootique, engl. enzootic. Vezi definitia »

crucélnic, crucélnice, s.n. (reg.) 1. lemnul de care atârnă ițele la războiul de țesut; părângă, fuștel, botă. 2. vârtelniță. Vezi definitia »