PILOROSPÁSM s.n. Spasm al pilorului. [< fr. pylorospasme]. Vezi definitia »

BOGOMILÍSM s. n. Doctrină și sectă religioasă medievală de origine gnostică, răspândită mai ales în Bulgaria, care nu recunoștea biserica creștină și tainele ei, nici autoritatea statului. – Din Bogomil (nume propriu) + suf. -ism. Vezi definitia »

IZOMORFÍSM s. n. 1. identitate de formă, de structură. 2. proprietate a unor substanțe cu compoziție chimică analoagă de a cristaliza în aceleași forme cristaline; izomorfie. 3. (mat.) corespondență biunivocă între elementele a două mulțimi cu aceeași structură. (< fr. isomorphisme) Vezi definitia »

TRICROÍSM s. n. (fiz.) fenomen produs de un corp care prezintă trei culori distribuite diferit. (< fr. trichroïsme) Vezi definitia »

BENZOLÍSM s.n. Boală profesională datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui, care se manifestă în special prin anemie și leucopenie; benzenism. [< fr. benzolisme]. Vezi definitia »