Definita cuvantului plenipotență
PLENIPOTÉNȚĂ s. f. putere deplină acordată cuiva pentru a trata o problemă de stat. (< it. plenipotenza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu plenipotență
SLẮVINĂ, slăvini, s. f. (Reg.) Canea. – Sb. slavina. Vezi definitia »
LAVÍNĂ s.f. Avalanșă de zăpadă sau de pietre. [< it. lavina]. Vezi definitia »
MAXIJÚPĂ s.f. Fustă (foarte) lungă. [Var. maxijup s.n. / < fr. maxijupe]. Vezi definitia »
RECRUDESCÉNȚĂ s. f. revenire într-o formă mai acută a unei boli, epidemii; înrăutățire, agravare. ◊ (fig.) reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat, mai intens a unei activități, a unui proces etc. (< fr. recrudescence) Vezi definitia »
a avea clonțar la ghebă expr. (intl. – d. o casă) a avea câine de pază Vezi definitia »